Roaga-te.


Citeste-mi cuvintele si roaga-te pentru sufletul meu.
I-am marturisit cerului ca te iubesc, iar soarele ne-a fost martor. O picatura de ploaie mi-a pastrat juramantul si pamantul m-a ferit de viata. Am fugit mereu de ea, am evitat s-o privesc in ochi si sa-i vorbesc. Ai aparut tu. Si zbuciumul sa-ntetit; nu voiam ca viata sa mi te gaseasca. Esti numai al meu. Dar juramantul mi-e sfant si te voi da lor in masura in care te posed eu insami. Asa ca roaga-te pentru mine, cer si pamant. Doreste-ti sa-mi fii daruit, pastreaza-ne intr-o cutie de cristal, roaga viata sa ne binecuvanteze ca juramantul sa fie etern.

Anunțuri

Iubire-n nefiinta

Zambesc malitios. Ne aflam intr-o camera cu pereti bleu, intinsi pe parchetul ce pare din ce in ce mai moale. Semne sangerii se-ntind pe gulerul camasii tale-acum, a mea. Iti privesc cicatricile ce se-ntind de la umar, pana sub barbie. Mai mult de jumatate-s de la mine. Restul nu ma privesc. Mi-e de ajuns ca sunt a ta acum, desi nu m-ai atins. Continui sa n-o faci. Dar eu ma pierd in tine, iti sorb viata, iti fur sufletul si mi-l insusesc.
Ma sorbi, la randul tau. Privirea ta infometata priveste pana-n sufletul meu, imi rascoleste fiinta. Suntem doi straini prinsi intre zi si noapte, intre dorinta si principii, intre viata ta si moartea sufletului meu.

Five o’clock

Doi oameni neobisnuiti: eu si tu. O intalnire perfecta, zori cu miros de fum de tigara, raze somnoroase, sangerii care iti mangaie chipul.
O canapea noua din piele ne e gazda. Ceasul mostenit de la bunica ta bate de 5 ori. De tot atatea te sarut. De tot atatea imi trec degetele lungi, albe, cadaverice prin parul tau cel blond. Iar tu de 5 ori imi zambesti inainte sa mai tragi 5 fumuri din tigara. Adormi. Capul tau se odihneste la mine in poala. Si clocoteste-n mine fericirea ca te am.

Spiritism


Cearsafuri albe-mi mangaie pielea translucida.
Sunt tot mai alba, transparenta, m-aseman din ce in ce mai mult cu o fantoma. Sunt o exceptie-una ce confirma regula. Mortii nu sunt fericiti. Dar meteria nesigura ce m-alcatuieste vibreaza. Sunt doar un spirit cu sentimene contradictorii, torturat, ce trece din agonie catre extaz si se-nneaca in abisul gandurilor proprii.
Ma las rasfatata de materialul alb si-l confund cu mangaierea ta. Locul meu e-n bratele tale, dar pan-atunci albele cearsafuri iti tin locul. Ma confund cu ele, ma pierd in ele asteptand cu durere sa le iei locul. Sa ma confund cu tine, sa fii legatura mea cu lumea asta „reala” in care tot uit sa traiesc.

Umbra.

Se abate deasupra-mi. E-o umbra nedeslusita, neagra, plina de durere. Ma tortureaza o presimtire-ntunecata. Sa fie sfarsitul fericirii mele? Nimic nu-i clar, dar parca nu-mi statea bine zambind, cu-n licar in ochi. Un ras amar imi zguduie fiinta.

Sa-ndraznesc sa-mi las sufletul deschis, sa poata fi spart iar? Sa mi-l inchid, sa ma incui pe mine in inchisoarea fiintei mele?
Imi voi da o sansa. Si alta, si alta. Voi risca din nou si din nou. Voi spera la mai mult. Ma voi avanta in necunoscut pentru ca m-am indragostit.

It feels good, being complete.

E inca februarie, iar aeru-i mai rece ca niciodata. Apropie-te de mine, de vrei sa te-ncalzesti. Radiez. In juru-mi se tese o furtuna de zambete, iar in oceanele de smarald pe care le gasesti de cauti bine prin ochii mei. licaresc ai lui-oceane albastre.

E tarziu si stelele-au invadat de ceva vreme cerul negru, dar pentru mine tocmai a rasarit soarele. Sunt iar copil, sunt din nou intreaga si-mi pare ca nu mai risc sa pierd bucati de sine alergand sa-mi intalnesc destinul.

Ma trec fiori. E-o noapte calda de februarie iar eul meu e-ndragostit.

Sentiment


E inimaginabil sa dai dracului pesimismul si sa te bucuri pentru prima data, dupa luni monotone cu miros de ploaie, de simplul fapt ca traiesti.

L-am imbratisat-sentimentul ala fragil de siguranta. De fericire. Si-i inca fragil si nesatios; dar eu ma-nfrupt din el ca dintr-un suflet suculent, plin de caldura. Constiinta-mi striga vorbe cu gust de lacrimi despre suferinta, iar eu o-nnabus, cat mai pot. Vremea mea va veni din nou. Si-am sa debordez a nu stiu cata oara de priviri anemice, melancolie amara si dor. Dar pan-atunci, nu-mi va pasa.

Voi sugruma sentimentul zburdalnic ce nu-mi da pace. Ma voi lupta cu el, il voi gazdui intr-al meu trup. Voi fi fericita.