A ramas la tine.

Zi cu zapada.M-am inghesuit in sufletul ei si-am murdarit-o de sentimente.

Iubire? Ma auzi? Mi-ai vazut eu-l depresiv? Sa-l fi lasat in asternuturi azi-dimineata, inainte sa plec de la tine…? Poate-l gasesc in poseta de piele de la mama; stii, am purtat-o saptamana trecuta. Ori e posibil sa fi murit inghetat printre fulgii cancerigeni de matase?

Sau tu mi l-ai furat, iubire? L-ai ascuns printre penele de corb ce-ti acopera inima. -Nu-mi plac penele alea, sa stii. As vrea sa vad sange, sa vad acel organ pulsand, sa-l simt pompandu-ti viata-n vene. Si cand ma uit la el vad numai intuneric.-Iarta-ma, am deviat.

Nici sa scriu nu mai pot, observi? Ma-nvart aiurea printre litere, le vad crescand si chicotind. Ma faci fericita, iubire. Dar eu am nevoie de acel eu depresiv pierdut prin patul tau facut din suspine. Am nevoie de el. Anunta-ma daca iti amintesti ce-am facut cu el.

Vad fulgii tremurand pe geam. I-am pangarit cu sufletu-mi murdar; si-acum, ce? Ei sufera pentru mine. Eu nu sufar pentru ei.

Anunțuri

Caut alte vieti.

Nu te-am cautat in spirale de timp si suflete de cafea. Stiu bine ca nu te-as fi gasit, desi atunci nu-mi dadeam seama.

M-am ocupat de oamenii dezgustati de ei insisi, le-am insuflat iubirea pe care altadata o canalizam gresit, spre tine.

De ce sa te fi cautat? Te ascundeai oricum de mine in epiderma soarelui de dimineata in timp ce eu colindam vietile altora.

Aniversar

Astazi implinim un an. Ma emotioneaza acest moment penru ca toate sentimentele mele sunt aici. Acest blog a devenit, pentru mine, un jurnal care ma poate ajuta sa evoluez ca om, dar si ca scriitor. Am intalnit, prin intermediul sau, oameni minunati, care m-au sustinut si m-au inveselit atunci cand am avut nevoie.

Le sunt recunoscatoare acelor prezente din viata mea care m-au inspirat sa continui, sa nu ma las niciodata invinsa de cele mai negre sentimente, ci sa le infrang scriind despre ele (aici vorbesc despre B.M. si A.M., dar si despre cineva mai nou in sufletul meu, care ma face sa rad-cu lacrimi-, A.T.)

Va multumesc voua, dragi citittori, pentru ca imi apreciati scrierile, pentru simpla voastra prezenta aici.
Aniversarea aceasta este pentru toti cei care au trecut, chiar si numai odata, prin sentimentele care zac in categoriile si tag-urile asezate haotic despre care nici eu n-as putea spune exact ce semnifica.

Asadar, la multi ani, dragilor. Nu va indepartati prea mult, am cateva surprize in maneca pentru voi.
V-am pupat!

Trecut de dorinte.

Alearga pe campuri bolnave de maci si adu-mi ce odata tot tu mi-ai furat.  Rapeste-ma in repetate de randuri si daruieste-mi  visuri despre ganduri moarte. Taie-ti parul, inger blond, lasa-ti ochii sa alunge tristetea si daruieste-mi-i mie, alaturi de hohotele cristaline care te caracterizeaza. Uita-ma intr-o strangere naiva a mainilor noastre mici. Viseaza-ma in rochii de tafta si voal, cu corset si pene de corb, materializeaza-ma scunda, rosie-n obraji cu parul lung strans intr-o impletitura dibace.

Uita ca nu mai sunt ce am fost. Uita ca din ochii mei au curs lacrimi carora nu le-am tinut sirul, uita cat sunt de inalta, uita-mi expresiile faciale indelung studiate, uita-ma cu totul si obliga-ma sa renasc in ingerul care eram odata, pe care-l iubeai atunci.

Geamul ce ne-ascunde

Imi trec degetele peste sticla crapata ce ascunde o fotografie cu noi doi. Ai rasturnat-o azi de dimineata, cand ai vazut ca te suna tatal tau: n-o mai facuse de doua luni. In treizeci de secunde te-ai imbracat si ti-ai trecut neglijent mana prin par. Ai plecat spre usa fara sa-mi arunci o privire, dar te-ai oprit in prag de parca simteai ca te priveam printre genele somnoroase. Te-ai aruncat peste mine si mi-ai daruit un sarut frenetic, disperat, strangandu-ma in brate, vrand sa ma frangi in doua.

-Pleaca.

-Multumesc.

Usurat, m-ai muscat usor de ureche si ai plecat fara sa privesti in urma. In patul tau zacea o fata topita, cu speranta ca n-ai s-o spargi cum ai facut cu geamul fotografiei.